Cererile formulate în temeiul Secțiunii 1782: Întrebări frecvente pentru litiganții străini care solicită probe aflate în Statele Unite

Oct 15

5 min read

Litigiile internaționale necesită adesea acces la documente, declarații și alte probe aflate în afara țării unde un proces a fost sau urmează sa fie inițiat. Pentru litiganții străini implicați în proceduri judiciare sau în anumite proceduri administrative desfășurate în străinătate, 28 U.S.C. § 1782 oferă un mecanism prin care se poate solicita asistența instanțelor federale americane pentru obținerea probelor aflate în Statele Unite.

O cerere formulată în temeiul Secțiunii 1782 poate constitui un instrument important în litigiile transfrontaliere, investigațiile internaționale și diferendele care implică părți, martori sau societăți cu prezență în SUA. Cu toate acestea, obținerea probelor în baza acestui text legal nu este automată. Solicitantul trebuie să îndeplinească cerințele legale aplicabile, iar instanța păstrează libertatea de apreciere pentru a decide dacă asistența solicitată este justificată.

Următoarele întrebări frecvente prezintă principalele condiții juridice, aspectele practice și limitele potențiale ale cererilor formulate în temeiul Secțiunii 1782.

1. Ce este o cerere formulată în temeiul Secțiunii 1782?

Este o cerere adresată unei instanțe federale de district din SUA prin care se solicită asistență judiciară pentru obținerea probelor destinate utilizării într-o procedură desfășurată în fața unui tribunal străin sau internațional.

În temeiul 28 U.S.C. § 1782(a), instanța federală poate dispune ca o persoană care locuiește sau se află în districtul respectiv să depună mărturie, să dea o declarație ori să prezinte documente sau alte probe materiale destinate utilizării într-o procedură străină eligibilă. Sub rezerva îndeplinirii condițiilor legale, procedura poate permite obținerea probelor de la persoane fizice, societăți și alte entități aflate în Statele Unite.

2. Cine poate formula o cerere în temeiul Secțiunii 1782?

Secțiunea 1782 permite formularea unei cereri de către o „persoană interesată” (interested person). Aceasta poate fi o parte într-un litigiu străin, victima unei infractiuni, un potențial reclamant sau pârât ori o altă persoană care are un interes suficient de direct în procedura relevantă. Curtea Supremă a Statelor Unite a interpretat această categorie în sens larg. Solicitantul nu trebuie neapărat să fie parte formală în procedura străină, însă eligibilitatea sa depinde de circumstanțele concrete.

3. Ce tipuri de proceduri străine sunt eligibile?

Secțiunea 1782 se poate aplica procedurilor desfășurate în fața instanțelor străine și a anumitor organisme administrative sau jurisdicționale guvernamentale ori interguvernamentale. În cauza Intel Corp. v. Advanced Micro Devices, Inc., 542 U.S. 241 (2004), Curtea Supremă a recunoscut că procedurile eligibile nu se limitează întotdeauna la litigiile judiciare clasice. Anumite proceduri în fața autorităților administrative pot intra, de asemenea, în domeniul de aplicare al legii.

Cu toate acestea, în cauza ZF Automotive US, Inc. v. Luxshare, Ltd., 596 U.S. 619 (2022), Curtea Supremă a stabilit că un „tribunal străin sau internațional”, în sensul Secțiunii 1782, trebuie să fie un organism jurisdicțional guvernamental sau interguvernamental. Tribunalele arbitrale comerciale private nu sunt, în general, eligibile doar pentru că arbitrajul are loc în străinătate sau implică părți internaționale.

Prin urmare, natura și autoritatea juridică a organismului în fața căruia se desfășoară procedura trebuie analizate cu atenție înainte de depunerea cererii.

Sectiunea 1782 este des folosita in litigii straine care implica:

identificarea si recuperarea de bunuri si fonduri, inclusiv fonduri care au fost transferate fraudulent;
dispute matrimoniale si successiuni, unde bunurile sunt internationale sau exista transferuri in dolari;
probleme de insolventa si restructurarea companiilor multinationale sau cu interese si contracte internationale;
patente si alte proprietati intelectuale;
investitii internationale sau tranzactii, fuziuni, si achizitii unde participantii sau consultantii locuiesc in SUA;
defaimare online sau alta activitate cibernetica (hartuire sau alte activitati criminale) care implica platformele de socializare incorporate in SUA.

De exemplu, in 2023, cererea unui roman din Cluj Napoca pentru probe de la firma care detine platforma WordPress pentru informatii despre cineva care utiliza platforma pentru a il defaima a fost aprobata. Oros v. Automattic, Inc., No. 23-MC-80002-LJC, 2023 WL 3570003, at *1 (N.D. Cal. May 19, 2023).

4. Trebuie ca procedura străină să fi început deja?

Nu. Procedura nu trebuie neapărat să fie în curs în mod formal la data depunerii cererii.

Potrivit hotărârii Intel, Secțiunea 1782 poate acoperi proceduri a căror inițiere este avută în vedere în mod rezonabil. Totuși, solicitantul trebuie să demonstreze mai mult decât o posibilitate vagă de declanșare a unui litigiu. Cererea ar trebui să identifice procedura pe care o considera, să explice de ce inițierea acesteia este realistă și să arate legătura dintre probele solicitate și procedura respectivă.

5. Ce tipuri de probe pot fi obținute?

În funcție de circumstanțe, instanța poate autoriza prezentarea de documente, informații stocate electronic, declarații scrise, mărturii obținute prin depoziție sau alte probe relevante.

Exemplele includ:

Documente comerciale și contractuale.
Mesaje electronice și alte comunicări.
Documente financiare și materiale contabile.
Mărturii ale persoanelor care dețin informații relevante.
Documente păstrate de filiale din SUA, furnizori de servicii sau alte terțe părți.
Documente financiare de la băncile americane, inclusiv documente care pot identifica conținutul conturilor bancare aflate in SUA, tranzacțiile efectuate, sau orice tranzacții efectuate in dolari prin intermediul bancilor corespondente.

Gama probelor ce pot fi obținute depinde de cerere, de normele procedurale aplicabile și de evaluarea relevanței, a sarcinii impuse destinatarului, a proporționalității, a privilegiilor juridice și a altor obiecții. Pentru litigantii straini unde accessul la probe este mai limitat decat in SUA, Sectiunea 1782 poate asista in obtinerea unor probe importante.

6. Poate un justițiabil străin să obțină probe de la o terță parte care nu participă la litigiul din străinătate?

Da. Secțiunea 1782 poate permite obținerea de probe de la o persoană sau entitate care nu este parte în procedura străină.

De exemplu, un reclamant străin poate solicita documente relevante de la o bancă din SUA, un partener comercial, un consultant sau un furnizor de servicii tehnologice, cu condiția îndeplinirii cerințelor legale și autorizării măsurii de către instanță. Faptul că deținătorul probelor nu este parte în procedura străină nu împiedică, prin el însuși, formularea cererii. Din contra, in anumite cazuri, instantele americane pot refuza petitiile ce cauta probe de la o persoana sau entitate juridica care este parte in procedura straina, pentru ca in acel caz probele se pot obtine prin instanta straina.

7. Ce factori ia în considerare instanța?

Chiar dacă cerințele legale sunt îndeplinite, instanța păstrează libertatea de apreciere în ceea ce privește autorizarea obținerii probelor. În hotărârea Intel, Curtea Supremă a identificat mai multe elemente relevante:

Dacă persoana de la care se solicită probele participă la procedura străină.
Natura tribunalului străin și caracteristicile procedurii.
Dacă tribunalul străin pare dispus să primească asistență judiciară din partea SUA.
Dacă solicitarea urmărește eludarea restricțiilor privind administrarea probelor sau a altor politici juridice din străinătate ori din Statele Unite.

Aceste elemente nu constituie o listă rigidă de condiții. Instanța evaluează ansamblul circumstanțelor, inclusiv relevanța și întinderea probelor solicitate.

8. Cât durează procedura?

Nu există un termen universal, dar cererile sunt considerate printr-un proces sumar, nefiind nevoie de un proces traditional american care poate dura ani. Durata depinde de calendarul instanței, complexitatea cererii, existența opoziției, numărul deținătorilor de probe și amploarea măsurilor solicitate.

In anumite instante americane si sub anumite conditii, cererile pot fi aprobate ex parte, fara chemarea in judecata a persoanei care este in posesia documentelor. Dar aceasta poate contesta cererea dupa ce ordonanta instantei este comunicata si documentele sunt cerute de reclamant.

Cererile necontestate pot fi soluționate mai eficient decât cele care implică cereri de anulare a citațiilor, litigii privind privilegiile juridice sau solicitări extinse de documente. Solicitanții ar trebui să țină cont de aceste incertitudini atunci când coordonează cererea din SUA cu termenele procedurii străine. Destinatarul măsurilor de obținere a probelor poate contesta cererea, poate solicita restrângerea domeniului citației sau poate cere anularea acesteia. Alte persoane cu interest in litigiul strain pot intervenii de asemenea sa contesteze cererea.

***

Secțiunea 1782 poate oferi un sprijin valoros justițiabililor străini care solicită probe aflate în Statele Unite. Eficacitatea sa depinde de analiza atentă a condițiilor legale, a naturii procedurii străine, a localizării deținătorului probelor și a criteriilor discreționare ale instanței.

Deoarece aplicarea legii depinde de circumstanțele fiecărui caz, solicitanții ar trebui să consulte un avocat din SUA cu experiență în procedura probatorie federală și în asistența judiciară internațională înainte de depunerea cererii.